Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Năsăud
În anul 1863 la data de 4 octombrie se înfiinţa Gimnaziul din Năsăud, cu predare în limba română, al patrulea din Transilvania, după cele de la Blaj (1754), Beiuş (1828) şi Braşov (1850). În cei peste 144 de ani de existenţă al gimnaziului (în timp şi-a schimbat denumirea, funcţionând astăzi cu titulatura de Colegiul Naţional „George Coşbuc”.
În anul 1870 a luat fiinţă, în cadrul gimnaziului societatea Virtus Romana Rediviva şi curând după aceea, a apărut revista Muza Someşană, unde şi-a publicat primele poezii George Coşbuc.
Clădirea a fost edificată, între anii 1882-1888, de către arhitectul Paul Răzvan din Arad, după planurile arhitectului clujean Friedrich Maetz.
La 2 ianuarie 1919 Gimnaziul devine Liceul Român Grăniceresc din Năsăud; în anul 1921, Liceul primeşte numele de Liceul Grăniceresc „George Coşbuc”, iar din anul 1998 poartă denumirea de Liceul „George Coşbuc”, iar în prezent poartă numele Colegiul Naţional „George Coşbuc”.
În faţa edificiului se află bustul poetului George Coşbuc, dezvelit în anul 1956, opera sculptorului Cornel Medrea.
În prezent educaţia şi formarea profesională este oferită de cadre didactice calificate, unui număr de peste 800 elevi, în cadrul acestuia funcţionând şi o Şcoală de Aplicaţie, unde elevii de la profilul pedagogic al colegiului efectuează practica pedagogică, aceştia devenind viitorii dascăli.
În prezent profilul liceului este real (matematică-informatică, ştiinţe ale naturii) şi uman (filologie, pedagogie).
Şcoala Generală „Mihai Eminescu”, Năsăud
Şcoala Generală „Mihai Eminescu” este una din cele patru instituţii de învăţământ din Năsăud, instituţie reprezentativă pentru judeţul nostru, dacă ne gândim că aici învaţă elevii de pa Văile Someşului şi Sălăuţei. De aici, au plecat personalităţi deosebite ca: George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Constantin Moisil, Virgil Şotropa, Tiberiu Morariu şi alţii. Iniţial construcţia a fost făcută ca Internat al Liceului „George Coşbuc” Năsăud. Din 1928 a funcţionat ca Liceu de băieţi.
Din perioada 1963-1964 în clădire a funcţionat Liceul Pedagogic şi Liceul nr.2 (teoretic) cu partea administrativă în subordinea Liceului nr.2 (cu personalitate juridică) până în anul 1982.
În perioada ocupaţiei maghiare în clădire a funcţionat un batalion de genişti (EROD SZASZLAY). După 1945 a fost Liceu Pedagogic până în 1956, transformându-se în Liceul nr.2, profil teoretic şi în paralele a funcţionat ca şi Liceu Pedagogic -din 1963 şi până în anul 1982 când s-a desfiinţat.
Din anul 1982 a funcţionat cu denumirea de Şcoala Generală Nr.1 Năsăud,iar începând cu data de 30.05.2005 i s-a atribuit denumirea de Şcoala Generală „Mihai Eminescu” Năsăud.
Grup Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii
Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii ia fiinţă în anul 1982 sub denumirea de Liceul Industrial Năsăud.
În anul 1991 devine Grup Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii, titulatură sub care funcţionează şi astăzi.
Liceul are un număr de 36 cadre didactice calificate şi 587 elevi.
De asemenea, Grup Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii are în componenţă din anul 2004 o Şcoală de Arte şi Meserii, pe lângă profilul de informatică şi economic-contabilitate pe care le oferă.
Grup Şcolar Silvic, Năsăud
1946 Înfiinţarea şcolii de brigadieri silvici la Năsăud o dată cu reorganizarea învăţământului din România;
1973 Înfiinţarea primelor clase de liceu silvic;
1992 Transformarea Liceului silvic Năsăud în Grupul Şcolar Silvic Năsăud;
1996 Numirea Grupului Şcolar Silvic Năsăud drept şcoală pilot pentru familia ocupaţională „Silvicultură, ape şi protecţia mediului” în cadrul Programului de reformă a învăţământului profesional şi tehnic din România – Phare VET;
2003 Desemnarea Grupului Şcolar Silvic Năsăud ca şi şcoală de resurse în cadrul Programului Phare 0108.01 TVET de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic. Experienţa acumulată prin programul Phare (liceul a fost selectat în grupul
şcolilor pilot, iar actualmente este şcoală de resurse) asigură elevilor o pregătire la nivelul standardelor europene.