IULIAN MARTIAN

Nãscut în 23 iunie 1867, Mintiu, jud. Bistriţa-Nãsãud - mort la 26 octombrie 1937,Nãsãud.
A început şcoala primarã în satul natal, continuând-o la norma din Nãsãud din ale cãrei bãnci trecu la Gimnaziul superior gr.-cat. românesc din acelaşi opid, parcurgând cele şase clase, cât îl consemnã anuarul, între 1877-1883 şi probabil s-a mutat la altul sau a intrat la cea de specialitate.
Contrar firii şi înclinaţiilor sale, el deveni cadet al Scolii militare de stat din Sibiu, îmbrãţişând cariera armelor, urcând în ierarhie pânã la gradul de maior, retrãgându-se pentru a-şi continua cercetãrile. Dar încã de tânãr şi tot timpul cât fusese militar a lucrat neîntrerupt pe tãrâmul ştiinţei istoriei.
Preocuparea principalã a avutei pentru cercetãrile arheologice privitoare l a Transilvania si în special la valea Someşului Mare, de pe ale cãrei plaiuri a strâns şi a colecţionat documente, manuscrise, cãrţi, obiecte de artã şi orice urme legate de viaţa materialã şi spiritualã din trecutul românesc. Iar bogãţia aceasta a cãutat s-o instituţionalizeze şi astfel s-a ajuns la ideea înfiinţãrii Muzeului Nãsãudean, între ai cãrui puţini fodatori si donatori principali s-a numãrat.
Tot astfel trebuie sã-i fie considerat aportul la înfiinţarea şi redactarea "Arhivei Someşene" sprijinitã de el aproape numãr de numãr cu studii şi articole de valoare, în timp ce investiga si descoperea noi piese el comunica rezultatul cercetãrilor publicând în diverse reviste sau redactând cãrţi. Opera lui se ridicã la peste patruzeci de lucrãri, dintre care se cuvine a fi menţionatã o parte din titluri: Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistriţa, 1920; Urme din rãzboaiele Romanilor cu Dacii, Cluj, 1921; Ardealul. Constatãri si lãmuriri, Bistriţa, 1925; Ardeal. Istorie si toponimie, Bistriţa, 1924; Castrul Rodna, (Extras), Contribuţii la eraldica vechiului Ardeal.
La propunerea lui Alexandru Lapedatu, în şedinţa din 27 mai 1933, Academia Românã 1-a ales MEMBRU DE ONOARE