Scurt istoric

Scurt istoric al localităţii

 

Năsăudul de azi s-a edificat pe locul unor străvechi aşezări, atestate de vestigiile istorice descoperite pe raza lui. Urmele arheologice plasează locuirea în aceasta zonă încă de la sfârşitul neoliticului, trecând prin stăpânirea romană, până în anul 1245 când a fost menţionat documentar pentru prima dată numele localităţii sub denumirea de Naszod. Începând din secolul al XVI-lea, Năsăudul devine un centru tot mai important pentru comunele din Valea Someşului. Aşezat pe drumul ce venea de la Bistriţa şi Maramureş, localitatea începe să prospere. În secolul al XVIII-lea se înfiinţează aici Regimentul II românesc de graniţă, acest moment fiind unul de cotitură, Năsăudul transformându-se într-un centru foarte important în zonă. Cele mai mari realizări ale grănicerilor de aici au fost şcolile lor, ceea ce a dus la dezvoltarea unui important centru cultural şi educaţional în oraş.

În cadrul oraşului se păstrează mai multe clădiri vechi, de referinţă pentru istoria Năsăudului: Palatul Primăriei, clădirile în care au funcţionat băncile Aurora şi Mercur, monumentala Catedrală Ortodoxă „Sfântul Nicolae”, Colegiul Naţional “George Coşbuc”, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, dar şi alte biserici şi muzee mai mici, dar la fel de frumoase şi atractive pentru iubitorii de frumos şi istorie.

Poziţionarea geografică: oraşul este situat la vărsarea pârâului Văii Caselor, în râul Someşul Mare, într-o zonă de dealuri cu o altitudine medie faţă de nivelul mării de 331 m., într-un areal cunoscut sub numele de “Ţara Năsăudului”. Este mărginită la nord de Munţii Rodnei, la est de Munţii Bârgăului, la sud de Dealurile Bistriţei, iar la vest de Dealurile Suplaiului. Distanţa de la oraş la municipiul Bistriţa, reşedinţa de judeţ, este de 22 km.

 

Populaţia: 10.953 locuitori, la 01.07.2005.

Suprafaţă: 4325 ha.

 

Infrastructură:

Oraşul este legat de localităţile din jur atât de drumuri publice cât şi de calea ferată pentru transport persoane şi mărfuri. De asemenea pe perimetrul oraşului se găsesc şi benzinării care deservesc consumatorii. Oraşul beneficiază de reţele de canalizare şi alimentare cu apa potabilă şi există un proiect PHARE finalizat de reabilitare a 2,3 km din această reţea. Este complet electrificat, reţeaua se poate extinde, stâlpii sunt într-o stare bună. Comunicaţiile sunt rezolvate prin reţeaua de internet, de telefonie fixă, dar şi prin acces la semnalul operatorilor de telefonie mobilă. Străzile sunt asfaltate, şi se doreşte atragerea de finanţări pentru reabilitarea acestora, înafara unui credit bancar contractat deja în acest sens.
 

Galeria foto